despre obsesia prepoziţiei „PE”

13 ianuarie, 2010

observ, începând din 1998, sărăcirea limbii române în privinta prepoziţiilor. Toate prepoziţiile „localizatoare”, să le zicem (adică care arată direcţii, poziţii, situări în spatiu de tot felul) sunt ameninţate de una singură, de PE !

teoria mea e ca e vorba, ca si in alte cazuri ale saracirii (sau, ma rog, modificarii, ca sa fim neutri) a limbii, de o preluare mimetica (si desigur stupida! caci suntem doar români tranzitionisti si nu trebuie sa ne dezicem!)  din engleza.

Iata cateva noi exemple, citite la (si nu pe) http://www.hotnews.ro :

„A revenit campionul / Vezi primele imagini cu Michael Schumacher din nou pe circuit ”

nu e clar de ce trebuie sa fie „pe circuit” si nu clasicul „in circuit„? Exista, desigur, „pe asfalt” sau „pe strada” , dar circuitul presupune un spatiu inchis, la modul efectiv – e un circuit inchis – dar si la modul simbolic. In romaneste, „in” se foloseste pentru situari interioare, iar „pe”, pentru situari „deasupra a ceva”. Mai avem si un „la”, despre el mai jos.

Dan Bittman, numit consilier pe probleme de feedback de la populatie al ministrului Finantelor

aici e deja vorba de o forma foarte incetatenita. Stupida e ea oricum, insa. Sa nu ne facem iluzii ca limba, asa cum o spun lingvistii, e vie si deci are totdeauna dreptate. Nu, limba e vie, insa e vorbita de o suma de prosti sau de destepti. De o suma de oameni cu un simt logic al utilizarii ei, sau fara nici un simt, nici macar bun-simt. Limba e vie, dar nu „are dreptate” din oficiu, as zice eu, ci este, mai degraba, o forma de coagulare a nivelului de prostie sau inteligenta lingvistica, dintr-un popor, la un moment dat al istoriei lui. Limba actuala nu e altceva decat un instantaneu de un anumit tip al culturii comunicarii, al nivelului de rafinare al modului nostru de a gandi.

Daca vreti sa aflati de unde provine distorsionarea cu „pe” de mai sus, atunci cititi acest titlu, tot de la hotnews.ro:

Anthony Dworkin, expert la European Council on Foreign Relations: „Este nerealist sa credem ca toate atacurile teroriste pot fi prevenite”

daca limba engleza functioneaza asa – cu „on” in anumite sintagme, si o face demult, nu din anii 80 sau 90 incoace, nu inteleg de ce ar trebui sa devenim si noi, brusc, asa de engleziti?nu e vorba aici de nationalism, ci de mentinerea unei coerente la nivel logic si de „istorie logica” a limbii. Orice limba poate alege orice fel de mod de exprimare, dar ea are nevoie, deobicei, de o coerenta interna (intre diversele cazuri similare care apar in limba). Ceea ce la noi e tot mai putin cazul – asta e cel putin impresia mea.

Amintesc aici ca mai exista o problema similara, provenita tot dintr-o preluare gresita de constructie englezească, unde de data asta „în” îl înlocuieşte pe „de”:

Greşit : Este interesat în probleme de management / corect: este interesat de probleme de management. (citat din Narcisa Forăscu)

Alte utilizari gresite ale lui PE

„Lista articolelor publicate de X pe portalul LiterNet.ro”

Desigur ca ar fi mai firesc sa folosim „la”, ca in cazul „…publicate de X la editura Liternet.ro”. Dar, in definitiv, daca publici articole intr-un ziar, dar la o editura, de ce sa nu le publici pe un portal? Limba romana pare sa sufere de rigoarea excesiva a acelei reguli numita „exceptie”.

originile lui PE – în mitocănia anilor ’80

Radacinile fenomenului le-am auzit in anii 80, cand amici care locuiau in noile cartiere de blocuri, vorbeau despre „a merge pe stand” si desigur „a merge pe Studenţesc” – strandul studentesc din zona Lacul Tei, Bucuresti) si nu foloseau clasica (si logica) sintagma de „a merge la strand”, echivalenta cu „a merge la cinema” sau „la mare”. Astept sa vad cand o sa ajunga romanul sa spuna si ca a fost „pe Varna, pe Bulgaria” in loc de „la Varna, in Bulgaria”. Si daca tot e vorba de litoral, acum in plin ianuarie, as aminti ca exista desigur si forme corecte ale lui „pe”, ca in cazul lui „pe plaja” si „la plaja”. „Pe plaja, nisipul era fierbinte”, insa „la plaja au mancat carnati si au baut bere” (asta ca sa fim in ton cu mitocania folosirii lui PE !).

mirgarea lui PE

am fost atentionat de Irina S. ca PE mai si dispare din unele locuri! Si lasa o impresie la fel de proasta: „Cartea care am cumparat-o” (in loc de „pe care am cumparat-o”) sau „prajitura care am mancat-o”. Nu comentez apententa Irinei pentru carti si prajituri (o combinatie, as spune, destul de bruxelleza! – daca ar fi sa consideram prajiturile cu ciocolata din piata Sablon).

Ce mi se pare interesant aici, e ca PE dispare in mod inadmisibil dintr-un loc, acolo unde „omul recent” e prea lenes pentru a folosi doua cuvinte (pe+care), si apare in alte locuri, inflationist, acolo unde n-are ce cauta.   Pare deci ca migreaza, intr-un mod straniu. (Prepozitia asta pare sa refaca drumul noilor nostri emigranti: dispar cu totul din satele romanesti, si apar acolo unde italienii nu si-i doresc…)

ca la noi la nimenea? nicidecum! în Franţa se întâmplă ceva similar…

Matei imi scrie: As vrea să mai adaug că şi în franceză asistăm la acelaşi fenomen: „à” este înlocuit cu „sur”. „Je vais à Marseille” devine mitocăneşte „Je vais sur Marseille”.
Aş adăuga însă că în Franţa pare să fie doar o problemă pentru vorbitorii de limbă franceză cu un nivel scăzut de cultură. De observat că în România problemele de mai sus sunt generalizate!

ce spun dicţionarele limbii române

conform dexonline, http://dexonline.ro/search.php?cuv=pe nu am gasit nicaieri in dictionarele limbii romane, nici chiar in cele relativ recente (2004), notata utilizarea lui „pe” cu sens de „pentru” (comisia „pe”/in loc de „pentru”/ probleme sociale).

câteva texte de referinţă despre utilizările noi ale lui „pe”

Rodica Zafiu, în România Literara nr. 9/2005: „PE” familiar

Rodica Zafiu, în România Literara nr. 38/2001: ” ‘În’ sau ‘pe’ Internet”

Cătalin Sturza, în Blog de jurnalist cultural: „(Lingvistice) Care pe care”

Valeriu Ungureanu, în blogul Valu(l): „Scriu corect în Internet?” – despre sintagma „pe internet” sau „în internet”

Amenzi CNA pentru folosirea greşită a limbii române: CNA a somat 3 televiziuni pentru greseli de limba româna (Unii merg mult mai departe cu corectivele si coerciţia… Dar e, in definitiv, un semn bun pentru constientizarea problemelor de coerenţă a limbii!)

(lista de completat…)

Actualizare

inca un citat cu pe folosit gresit, in loc de la:

„Lupta pentru plecarea sau rămânerea lui Traian Băsescu se dă acum pe toate nivelurile”

(Sabina Fati, RL, iulie 2012)

e evident ca in româna clasica se foloseste „la toate nivelurile” si nu „pe toate nivelurile”.

Actualizare (12.07.2014)

inca doua alte articole despre folosiri gresite ale lui pe:

 

14 Responses to “despre obsesia prepoziţiei „PE””

  1. horia Says:

    imi permit sa adaug aici cateva comentarii facute de amicii din (de pe? de la?) facebook:

    Irina S.:
    Ai uitat sa mentionezi instantele in care „PE” dispare de unde ar trebui sa existe. De exemplu – cartea care am cumparat-o, prajitura care am mancat-o…

    Diana M.:
    Pare ca atat disparitia cat si insinuarea prepozitiei ‘pe’ sunt simptome ale aceluiasi fenomen de anglicizare a limbii romane. In engleza, sintagma ‘the book (which) I read’ e la fel de corecta cu sau fara ‘which’. Observa totusi ca ‘pe’ dispare din contexte diferite decat cele in care inlocuieste alte prepozitii. In ‘cartea pe care am citit-o e pe noptiera’, primul ‘pe’ e din punct de vedere semantic diferit de al doilea ‘pe’.
    Si ca sa fiu in tonul postului: Horia, tine sus munca cea buna (adica ‘Keep up the good work’…) 🙂

  2. Cristian Says:

    Se pare ca exista o mica greseala… se foloseste in mod corect formula „pe circuit” sau „pe pista” „circuit” fiind sinonim cu „pista” folosindu-se incorect formularea „s-a intors in pista” din motive lesne de inteles. (vezi lb. franceza „sur le circuit de Magny-Cours).
    Numai bine!

  3. horia Says:

    @ Cristian:
    multumesc pentru remarca – e cat se poate de interesanta si intoarce cu fundu-n sus argumentatia mea! 🙂
    Totusi, chiar daca „a alerga cu masinile PE o pista” e evident corect, despre „a alerga PE circuit” cu sensul de „PE pista” am oarecari dubii. Dar desigur ca daca si francezul foloseste sintagma, de ce sa n-o folosim si noi?
    Din amintirile mele din copilarie stiu ca Cristian Topescu, cand comenta grand-prix-ul in anii 70, spunea „in circuitul de la monte carlo” si nu „pe Monte Carlo”.

    Dar poate ma insel, sau poate ca e bine, in spiritul limbii actuale (sau al preluarii din franceza) cum spui dumneata.

    Pe de alta parte, se pune aici urmatoarea problema:
    e necesar ca „circuit” sa fie asimilat lui „pista”, sau nu ar fi mai bine sa se foloseasca cei doi termeni in mod diferentiat? Nu e mai simplu sa spui „a alergat pe pista de la monte carlo” si, daca preferi sa folosesti termenul de circuit, sa spui „a alergat in circuitul de la monte carlo”? Mai ales ca pista e ceva sub masina lui Schumi, iar circuitul e un lucru inchis, in care Schumi da ture inchise si ele. De-aici ar rezulta ca ar fi mai logic sa nu amestecam lucrurile, si sa spunem „pista” cand vrem sa spunem pista, si sa nu folosim „circuitul” in sens de „pista”. Mai ales ca avem, daca bag bine seama, doua cuvinte distincte, si nu inteleg de ce ar trebui sa le inversam semnificatiile sau utilizarea cu prepozitie?

    Oricum ar fi, multumesc pentru postare!

  4. Cristian Says:

    Confuzia se face dupa umila-mi parere intre „circuit” si „grand-prix”… a alergat in grand-prix-ul de la Monte Carlo. Aduc in discutie sensul cuvantului „circuit” care atat in limba romana cat si in engleza, franceza si chiar germana poate avea mai multe intelesuri atat ca „pista” pe care se desfasoara un grand-prix cat si sensul de „circuit turistic” in care formularea „a revenit” sau „a plecat pe circuit” intr-adevar nu are sens sua este totalmente gresita, folosindu-se corect bineinteles formularea „in circuit”… Diferenta intre a folosi cele doua prepozitii o face tocmai sensul cuvantului „circuit”.
    E o simpla opinie proprie, nu am studii lingvistice si sunt mai mult decat deschis la contra-argumente… 🙂

  5. horia Says:

    @Cristian:
    multumesc pentru comentariu si explicatii!
    Si parerile mele sunt tot pareri proprii, e evident, cat timp nu sunt nici de la academia romana, nici universitar si nici macar lingvist. Si chiar si atunci…
    Insa desigur se poate discuta si se pot cauta argumente si constructii logice cat mai plauzibile.

    completez la ce spui tu:
    circuit (fr.) = rennbahn, rennstrecke (de) = circuit (engl. brit.).

    din exemplele gasite in web, „circuit” se foloseste si in engleza si in franceza combinat cu un „pe” (on, sur).
    In germana, cum e vorba de un alt termen, care nu e un „circuit” ci doar o „pista” (Rennstrecke sau Rennbahn inseamna doar „pista de curse” sau „ruta de curse”), nu apare acea confuzie intre „circuit=pista” si „circuit” in sensul lui originar, de distanta de strabatut, cu intoarcere la punctul de plecare (conf. DEX 98).

    Bineinteles ca despre engleza si franceza nu pot sa ma pronunt, daca apar si acolo fenomene similare ca in romana, de a modifica permanent limba, intr-o nesfarsita gama de cazuri particulare si exceptii. Cred insa ca in engleza cel putin „on” e utilizat in mod traditional pentru mult mai multe cazuri decat in romana. Alta limba, alta poveste.

    Se poate insa considera ca si in romana e corect sa folosim, ca si in franceza sau engleza, „pe”+”circuit”, dupa explicatia data de tine (circuit devine sinonim al pistei, etc.). Avand in vedere ca „sinonimizarea” (sau cum sa-i spunem? translare, suprapunere de semnificatii…) dintre „pista” si „circuit” a fost similara si in franceza, de ce n-ar fi justificata si in romana?

    Dupa textele frantuzesti gasite, am impresia ca in franceza a existat la origine o utilizare cu „dans le circuit”, care s-a transformat treptat in „sur le circuit”. Poate ca acelasi lucru s-a intamplat si in romaneste.

  6. vungureanu Says:

    Dragă Horia,

    Îţi Mulţumesc, în primul rând, pentru comentariul constructiv şi încurajator!

    Mulţumesc de referinţă. Pentru mine este extrem de încurajatoare.

    Problemele de corectitudine a limbii române îmi sunt apropiate deoarece graţie ocupaţiei mele trebuie (şi mă străduiesc) să-mi exprim gândurile cât mai corect şi clar, atât în forma orală, cât şi în cea scrisă.

    Sunt de acord cu ceea ce afirmi referitor la formarea limbii. Limba este tezaurul nostru comun, de starea căruia suntem responsabili cu toţii, şi specialişti, şi nespecialişti.


  7. […] Ţin neapărat să-i mulţumesc lui Horia (https://blogvocabular.wordpress.com/2010/01/13/despre-obsesia-prepozitiei-pe/), care mi-a oferit informaţii valoroase referitor la utilizarea prepoziţiilor “pe” […]


  8. […] In general, chestia cu “pe strada” si “in strada” aminteste de o problema ampla a limbii romane din ultimii 30 de ani: excesul lui “pe” dar si deformarea utilizarii celorlalte prepozitii (vezi si acest mic articol) […]


  9. […] mai multe despre excesul de “pe”, citeste Despre obsesia prepozitiei “pe” Share this:FacebookMai multDiggStumbleUponTwitterEmailLike this:LikeBe the first to like this. […]

  10. Miclea Dan Says:

    O mica adaugare, se foloseste „pe” si pentru date. De exemplu (motiv pentru care am si ajuns aici)
    Pe 5 noiembrie am examen.
    sau
    La 5 noiembrie am examen ?
    sau
    In data de 5 noiembrie am un examen ?
    Traducand din engleza „Modified on” sau „Created on”, tind sa scriu „pe”, desi nu sunt convins ca nu ar fi mai corect „la”. Parerea mea este ca prepozitiile „in” si „la” cand este vorba de un eveniment cronologic, sunt mai adesea intalnite insotite de cuvantul „data”.
    Ex: In data de 5 noiembrie..
    La data de 5 noiembrie,
    spre deosebire de „pe” care se intalneste direct
    Pe 5 noiembrie plec la munte…
    Deci bine sau rau, se pare ca „pe” a castigat si aici.

  11. Miclea Dan Says:

    De asemenea, desi se foloseste „pe internet”, in alte contexte inca se prefera alte prepozitii. De exemplu traducand : You are not allowed to access this site from this IP address zicem Nu va este permis accesul LA acest site DE LA aceasta adresa IP Suna destul de rau daca zicem „pe site” „de pe adresa IP”

  12. horia Says:

    draga domnule Miclea, multumesc pentru completarea interesanta! Da, imi amintesc ca m-am enervat odata citind prea multe „pe”-uri nepotrivite, folosite tot impreuna cu date, intr-un articol din wikipedia, care altfel era in regula. M-am apucat si le-am corectat, cu „la” sau „in”, si autorul articolului s-a rastit la mine, ca de de i-am modificat bunatate de articol? – pe care el il considera probabil fara cusur, astfel incat nu i se mai poate adauga sau scoate nimic. I-am explicat, dar n-a prea inteles…
    Cred ca daca luam texte literare sau jurnalistice clasice (dinainte de anglicizarea masiva a limbii) gasim suficiente exemple de prepozitii folosite pentru date temporale („in data de” si „la data de”, etc.). Ar trebui cautate, sortate statistic, si scris undeva rezultatul, sa il gaseasca si cei care se mai intereseaza de nuantele limbii romane (intr-o vreme in care pare ca nimic nu mai are nuante, nici politica, nici administratia publica, ba nici chiar discursul public al presei si al oamenilor… toate acestea fac ca si limba cotidiana sa o ia la fel de razna si ea, ca o imitatie a limbii celor care ne vorbesc „pe toate canalele” si, de fapt, ca din canal!)

  13. horia Says:

    din pacate eu am citit, din vagi amintiri, si versiuni cu „acces pe site”… :). Dar da, aveti dreptate. Si dealtfel in acest caz, in care macar nu mai e „pe” prezent, traducerea suna mai bine nu pentru ca cineva si-a amintit de spiritul limbii romane de inainte de internet, ci pur si simplu pentru ca in engleza e tot asa.
    Sigur ca prepozitiile au in orice limba un rol „vectorial”, ele exprima relatii adesea spatiale, sau relatii abstractizabile intr-o forma spatiala. De aceea sunt importante, si modificarea utilizarii lor e foarte neplacuta pentru cineva deja obisnuit cu un anumit „standard vectorial” al unei limbi. Am scris despre asta aici, mai mult.

  14. Mihai Says:

    Traiesc „pe” Germania si am remarcat si „io” ca la noi in Romania se discuta „pe” surse si sunt locuri de munca „pe” comunitate. :))).
    Si in Germania se fac greseli…. asa ca suntem deci si noi ca „iei”.


Lasă un comentariu