despre termenul site / sit

5 Octombrie, 2008

Am de mult dileme legate de utilizarea cuvintelor preluate automat si mimetic in limba română, in epoca de inceput a internetului. Printre altele, desigur si cuvantul cel mai important: site (engl.) E interesant cum acest cuvant, atat de frecvent in limba romana de astazi, nu e definit aproape nicicum de dictionarele contemporante. Astfel:

* in DEX sau NODEX (2004) nu apare nicaieri varianta „site” sau „sit” a termenului. Pur si simplu, pentru NODEX cuvantul… nu exista.

* in MDN (marele dictionar de neologisme), il gasim, si este singurul dictionar romanesc actual (din cate stiu eu) care il aminteste :

SITE [pron. SAIT] s. n. spaţiu în care sunt situate informaţii pe reţeaua de internet. (< engl. site)

* pe situl George Pruteanu, aici, gasim urmatoarea explicatie a versiunii lui, fonetizate, „sait”:

Carmen
Subiect: observatie
M E S A J U L : Cuvantul sait nu exista in limba romana. In schimb exista cuvantul sit.

RĂSPUNS: Milioane de oameni folosesc cuvîntul sait, saituri, zeci de mii îl scriu, aşa că a spune că nu există e un gest straniu. Cuvîntul sit înseamnă cu totul altceva şi nu s-a impus cu sensul de „ansamblu de pagini de Internet”.
GP, 3.2.06 lmb invt

Eu personal as prefera, totusi, „sit” – pentru ca termenul are actualmente acelasi sens in engleza, franceza si romana, si el exista in toate trei limbile inainte de aparitia internetului. De ce ar fi nevoie sa fonetizam varianta engleza a termenului?
mi se pare ceva foarte „dupa colt” si complicat. Iata de ce:

filiatia lui „site internet”

latina: situs (loc) > franceza: site (loc, pronuntat [sit] ) > engleza: site (loc), mai tarziu: site web > romana: site internet (pronuntat [sait]),

si filiatia lui „sit” (loc, peisaj)

latina: situs (loc) > franceza: site (loc, pronuntat [sit] ) > romana: sit (peisaj, loc) si sit arheologic.

cum termenii romanesti se trag (fonetic vorbind) mai usor din latina sau franceza, ar fi deci logic sa preluam varianta existenta deja in limba, sit, si nu o varianta venita printr-o fonetizare fortata, ca toate fonetizarile englezesti ale latinei (cam cum ar suna cuvantul caracter, pronuntat chărectăr, sau asa ceva, daca ar fi fost preluat via limba engleza?)

In plus, diferenta dintre sit si site e minima, mai ales in scris. Sit se integreaza mult mai usor in fonetica unei fraze romanesti, si nu presupune acel salt de la o pronuntie la alta.

Sunt insa constient de faptul ca limba este un organism viu, si isi alege singura caile. Totusi, astfel de corective minime (sait sa devina sit) nu mi se par nici exagerate, nici imposibil de realizat. Cred ca o doza moderata de pasoptism, deci de credinta in capacitatea de a schimba in bine o societate, nu e deloc rea (chiar daca multi din termenii lui Heliade-Radulescu din acea epoca nu s-au impus in limba!), inclusiv atunci cand e vorba de a corecta un fel de nepasare generala prin care, in limba romana, se preiau termeni mot-a-mot, in loc sa se puna problema traducerii lor adecvate. Cred ca limba oglindeste inclusiv acest fel nepasator (l-as numi „neconstient”) al romanului de a umbla cu cuvintele, el, cel nascut poet…

Pareri?

***

iata aici si detalierea lui site, din Merriam Webster:

site
Pronunciation: \ˈsīt\
Function: noun
Etymology: Middle English, place, position, from Anglo-French or Latin; Anglo-French sit, site, from Latin situs, from sinere to leave, allow
Date: 14th century

1 a: the spatial location of an actual or planned structure or set of structures (as a building, town, or monuments) b: a space of ground occupied or to be occupied by a building

2 a: the place, scene, or point of an occurrence or event b: one or more Internet addresses at which an individual or organization provides information to others; especially: web site

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: