secţiunea de faţă işi propune să imortalizeze perlele dintr-o enciclopedie cu ambiţii mari si scriitori mici (adesea ei sunt şcolari din cursul primar şi îşi fac mâna folosind enciclopedia ca pe un maculator pentru ora de limba română…).

un prim exemplu, la care nu doar cei pasionaţi de o limbă bine scrisă, ci şi arhitecţii se pot amuza copios:

  1. Brutalismul din arhitectură, dar şi din limba română

„Brutalismul a primit un impuls semnificativ în Marea Britanie, după cel de-al doilea război mondial, într-o Anglie aflată într-o depresie economică datorată ravagiilor provocate de război, care căuta cu „disperare” soluții implicînd metode de designare și construire ieftină de locuințe, magazine și clădiri guvernamentale. Fiind combinat cu intențiile progresiste din spatele „străzilor care duc la cer”, expresie generată de clădirea Unité d’Habitation a lui Le Corbusier (vezi prima imagine), brutalismul a fost promovat ca o mișcare arhitecturală, dar și socială pozitivă, o soluție la probleme urbane și sociale ale mijlocului secolului 20.

În realitate, multe din clădirile epigonice maestrului Corbusier erau mult mai simpliste decît acesta teoretizase și realizase practic. În locul intențiile clar exprimate ale arhitectului elvețian, multe din clădirile brutaliste ulterioare au creat locuri tenebroase, claustrofobice și ademenitoare creării unei subculturi a violenței și a benzilor de răufăcători. Dintre acestea, Robin Hood Gardens din Anglia este un exemplu notoriu ilustrativ al deviației sociale produse de clădiri brutaliste total nereușite. În plus, răceala coloanelor gri sub un cer nordic cenușiu este atrăgătoare pentru acte de vandalizare de tip graffiti.

Designul brutalist al multor clădiri au fost adesea critizate ca fiind (foarte) neplăcute ochiului. Spre exemplu, ghidul Londrei numit The Fodor’s guide to London menționează clădirea de birouri cunoscută ca 50 Queen Anne’s Gate ca fiind „(foarte) masivă” (în original, hulking). Caracterizarea este reală, întrucît brutalismul apelează „masiv” la folosirea betonului, care se toarnă ușor, este ușor de menținut, dar poate fi modificat foarte greu. Oricum, în cazul clădirii Trellick Tower, designul acesteia s-a dovedit a fi plăcut tuturor ce locuiesc acolo, atât celor care închiriază cît și celor care au proprietăți. În timp, s-a întîmplat adesea ca multe structuri brutaliste să devină apreciate ca semne ale locului datorită unicității lor precum și a aparenței lor care atrage privirea.” (de la Brutalism, scris de onorabilii autori Wars şi Flondin)

Note, pentru cei curioşi, care nu s-au prins:

1) a designa – nu există aşa un verb în limba română

2) se spune stil!
termenul de design este greşit folosit! in frazele de mai sus trebuia folosit termenul de stil. (Dar baieţelul care a tradus nu s-a gîndit să arunce un ochi într-un dicţionar, aflat azi inclusiv in web foarte la îndemână.)

3) termenul de epigonic e utilizat intr-un mod complet tras de par: textul presupune ca ar exista o sintagmă complet aberantă, de tipul „ceva poate fi cuiva epigonic” („Cladiri epigonice lui Le Corbusier”).

 

12.12.2012

Arhitectura, o definitie de clasa a IV-a, cum laudae:

Arhitectura este știința și arta de a proiecta și construi clădiri și ansambluri de clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, în funcție de caracterul și destinația construcțiilor. Știința ei constă în rezolvarea funcțională și tehnică a clădirilor. Arta arhitecturii este o componentă mai specială a artelor în general, care are un caracter mai deosebit, deoarece cu elemente reale, utile, se creează și se compun imagini plastice nonfigurative, de esență abstractă, fară să imite deci modele ale naturii.

Arhitectura nu poate fi comparată cu natura înconjurătoare decât prin aceea ca este un organism artificial implantat într-un mediu natural cu care trebuie să se armonizeze atât funcțional cât și estetic.

Arhitectura forma cea mai cuprinzătoare de organizare a spațiului, urmărind rezolvarea echilibrată, armonioasă, a funcțiunilor complexe, multilaterale. Arta se știe este un fenomen conștient, arhitectura, pe lângă această calitate mai este cognitivă și ontologică. Până la sfârșitul secolului trecut arhitectura era considerată „o decorație a structurii” (John Ruskin), iar în secolul nostru Frank Lloyd Wright redefinește arhitectura prin stilul său de integrare armonioasă a structurilor în natură, fiind exponentul cel mai de seamă al arhitecturii organice.

(articol din data de 2-12-2012, de aici)

O parte din paragrafele copioase sunt semnate de utilizatorul Olario, a carui prima versiune de text, din 2006, o puteti gasi aici.

E incredibil cum un text atat de naiv (in care transpare evident varsta frageda a autorilor lui din ultimii 6 ani) se mentine, din anul 2006 si pana astazi, necorectat, in wikipedia romaneasca! Naivitatea si greselile lui grave sunt marturie a nivelului de cultura generala a natiunii romane de astazi si a nepasarii acelor multi arhitecti care sigur au aterizat din greseala la acea pagina, in intervalul de 6 ani trecuti, fara sa o modifice sau sa ceara modificarea ei.

despre greseli in sine, pentru cine nu le-a detectat inca, altadata…

Lasă un comentariu