Limba ca spatiu vectorial – prepozitiile si actiunile in spatiu

27 Iulie, 2012

am citit la blogul Diacritica următoarea întrebare, pusă de un anume S.D.:

1. Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre ”în stradă” și ”pe stradă”, și anume, când se folosește ”în stradă”. Te-am văzut pe stradă sau Te-am văzut în stradă?

2. Perdelele se pun ”la geam” / ”pe geam” / ”în geam”?

tema e foarte interesanta.

In general, chestia cu „pe strada” si „in strada” aminteste de o problema ampla a limbii romane din ultimii 30 de ani: excesul lui „pe” dar si deformarea utilizarii celorlalte prepozitii (vezi si acest mic articol)

Insa povestea cu „pe strada” e mai simpla, caci e veche, cel putin de cand ma stiu eu, deci nu e vorba de o creatie recenta (ca cele criticate in articolul „obsesia lui PE”) :

PE strada = cineva merge PE strada (deci: l-am vazut mergand PE strada). E legat de o actiune, care se intampla PE suprafata strazii, o deplasare, etc. PE e legat deci de o actiune, de o deplasare, de o miscare pe carosabil sau pe trotuar. Strada e un suport (=>PE)

IN strada = cineva se afla (sta) IN strada. (deci: stare, aflare, IN spatiul urban al strazii). Strada e un „continator” (=> IN)

iar povestea cu geamul:

perdele puse LA geam = corect, adica perdele atarnate „in zona geamului”, sau „alaturi de geam” (alaturi, adica atarnate langa geam, la interiorul casei), etc.

perdele puse PE geam = gresit (ar insemna: presupunand ca ai un geam orizontal, de ex. o masa cu blat de sticla, ca ai pus perdelele acolo, PE masa, PE geamul mesei. Nu ai cum sa le pui „PE geam”, daca „geam” vrea sa spuna „fereastra”). Ai putea spune si asa („pun perdele pe geam”), insa doar presupunand ca ai niste perdele cu baghete (asa-zisele „brizbrizuri”  – sensul denotativ si nu conontatiile tarzii in sens de „zorzoane!) pe care le fixezi direct de rama de lemn a ferestrei, si atunci poti spune ca le-ai pus PE geam.

perdele puse IN geam = corect, in sensul urmator: ai pus perdelele IN deschiderea geamului, IN cadrul geamului, deci IN golul din zidarie, in care e montat si geamul. Exista sintagma de „a pune in geam ceva”, o intalnim in literatura clasica, cu lucruri de genul „a pus lampa [de petrol] în geam” sau similar (Muscata din fereastra, de Victor Ion Popa, unde din deriva si e inrudit cu în).

Deci toate astea pot fi gandite in sensul „limbii ca spatiu vectorial” (expresia ii apartine Prof. Liliana Ruxandoiu, spusa in tramvai, la Viena, prin 1995). Limba germana e de ex. extrem de exacta in aceasta privinta. Nu numai prepozitiile, dar si diverse prefixuri si sufixuri adaugate verbelor dau un sens spatial diversor actiuni, definindu-le foarte nuantat.

Cum eu sunt pasionat si de arhitectura, ma intereseaza implicarile spatiale in limba. Cele de mai sus (perdelele, strada) se leaga mult de aflarea in spatiu si de actiunile in spatiu. Româna tinde sa se simplifice, corespunzator cu nivelul cultural al ultimilor 20 de ani, si cu ingustarea plajei de experienta a cetateanului mediu, dar si odata cu lipsa necesitatii unei comunicari exacte, caci, dupa cum stim, romanul e ambiguu, adica nascut poet, si chiar nu-i pasa daca a pus perdelele LA, IN sau PE geam. „I se rupe”, cum bine o spune romanul de azi, al carui limbaj familiar a ajuns sa fie ceea ce altadata era argoul cel mai vulgar / sau considera ca „se scarpina prea tare pe dupa cap”. Eu personal insa cred ca tema spatiu/prepozitii e foarte interesanta!

Update:

vezi si comentariile la articol, mai jos! Au mai aparut niste idei care, daca nu sunt juste, sunt cel putin amuzante si intortocheate!🙂

3 Responses to “Limba ca spatiu vectorial – prepozitiile si actiunile in spatiu”

  1. Gheorghe IONICA Says:

    Excelent! În logica articolului, putem identifica și scalari? Ideea de a asocia elemente gramaticale cu elemente geometrice/spațiale mi se pare strălucită. Legătura la „acest mic articol” este inactivă.

  2. horia Says:

    draga Gheorghe, ma entuziasmeaza entuziasmul tau!🙂

    da, cred ca e o tema interesanta, si ideea asta asa de frumoasa o datorez Lilianei Ruxandoiu, care, in vremea in care era profesor invitat la universitatea vieneza (tinand niste cursuri in limba franceza despre tehnica, tipuri si structuri ale conversatiei, sau asa ceva), mi-a zis mirata despre limba germana: „Limba asta parca e spatiu vectorial! HIN-gehen, ÜBER-gehen, VER-gehen…” (citez aproximativ, din memorie, deci verbul „gehen” care, cu prefixul „hin” devine „a se duce incolo”, cu „über” devine „a incalca” si cu „ver” devine ceva gen „a se ofili”).

    Era vorba de faptul ca doamna Ruxandoiu se ocupa, vrand-nevrand, de limba germana, cum se afla pentru un an in Viena, si descoperise toate acele jocuri de prefixuri care schimba sensul unui verb.

    Aceasta schimbare de „sens” si de „directie spatiala” duce, absolut corect, cu gandul la spatiile vectoriale. Cumva, am putea spune ca verbul e un fel de scalar, iar prefixul e un fel de vector care ii da o directie acelui scalar. Ma rog, nu e foarte exact, e putin trasa de par comparatia.

    In romaneste nu prea avem prefixuri (ca in germana) insa prepozitiile joaca cam acelasi rol (asa cum il joaca in toate limbile). Ambiguitatea utilizarii prepozitiilor in limba romana de astazi (de ex. obsesivul PE) face si mai interesanta situatia „spatiala” si „vectoriala” a limbii, la ora actuala.

    De ex., am putea spune ca PE, care indica o suprapunere spatiala, folosit obsesiv, denota o pasiune subliminala a „românului recent” pentru ierarhii (si pentru dualitatea sefie / supunere). Nu mai avem, ca alte dati, un LA (care presupune o alaturare democratica, de egali intre egali) ci avem in limba un PE excesiv, care presupune o dominare, o asezare ierarhica. Am putea interpreta ca e vorba de un spirit primitiv, de trib care isi cere un sef, de indivizi care simt nevoia sa se aseze deasupra celorlalti, sa conduca tribul, etc., de lipsa de echilibru a acelui LA pierdut, si de fortare a constructiilor cu pietroiul lui PE. Turnuri si simboluri falice, in loc de poduri si echilibre orizontale🙂


  3. asa… de cateva zile vad ca se posteaza si reposteaza pe diverse cai urmatorul articol: http://www.technologyreview.com/view/532886/how-google-translates-pictures-into-words-using-vector-space-mathematics/

    Si asa mi-am amintit de mica discutie de mai sus. Nu imi mai aminteam exact unde/cand am citit/comentat asa ca am regasit articlolul cautand cu Google „prepozitii vector tramvai blog”🙂

    Intrucat ideea mi-a ramas cumva rezidenta in memorie, am mai cercetat si am gasit si alte articole cum e cel de mai jos: http://cs.stanford.edu/~quocle/paragraph_vector.pdf

    Dupa parerea mea, abordarea vectoriala (comunicata ca idee din 1995 „in tramvai”) este de mare viitor. O cercetare in profunzime pe linia asta se impune…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: