Are sens să spui „face sens”?

14 Aprilie, 2011

citesc intr-un mesaj de la un grup de discutii urmatoarele:
„…dezbaterea publică abia acum poate începe, şi – ce e la fel de important – atelierul nostru va face încă şi mai mult sens!”

Expresia românească încetăţenită de multa vreme este: a avea sens.
(Are sens sa vin si eu cu tine? Are sens sa dau banii pe incă o pereche de pantofi?)

Insă, pentru românii recenţi (vorba lui HR Patapievici) care par să vorbească mai mult engleză decât română, pare mai „firesc” sa spui:

it makes sense => face sens.

Nu stiu de ce n-am spune direct: maikuieşte sens? Si cu asta am putea sa terminate toate diskaşions on acest topic, nu-i asa? Adica, tradus in romgleza „eleganta” pentru toti: sa incheiem discutiile pe acest topic.

Varianta simplă:
corect:
are sens să…
gresit:
face sens să…

6 Responses to “Are sens să spui „face sens”?”

  1. Marius Laza Says:

    Cred că traducerea cea mai potrivită pentru „performing arts” este „arte interpretative”, așa cum și „performer” se traduce prin „interpret”.

  2. noutakka Says:

    Total de acord cu dvs.
    Dar tocmai am vazut un interviu cu Dl Plesu in care dumnealui spune foarte relaxat ca ceva „face sens”. Sa fie acceptabila si experimarea asta?

    http://adevarul.ro/news/societate/interviu-eveniment-partea-i-andrei-plesu-de-crin-fugi-vad-ochii-1_511bb1d5344a7821183762e9/index.html#

  3. horia Says:

    da, am citit si eu fraza respectiva a dl. Plesu! Este: „Dacă ce spui nu face sens cu adevărat,(…)”.
    Ce sa mai spun? E clar ca aceste sintagme, in mod clar preluate din engleza, pe care nici Dl. Plesu nu le-ar fi acceptat in trecut, au devenit atat de curente, incat, iata, le preia chiar si un intelectual de frunte.
    Sigur ca unii lingvisti spun ca „limba corecta e cea care se vorbeste”. Numai ca in tara unui invatamant aflat in coma (asa cum bine o demonstreaza excelentul documentar despre profesorul Ioan Ursu, vezi aici), nu cred ca ar trebui sa mai admitem ca „limba vorbita este limba corecta” si ca „limba evolueaza in mod natural”. Caci fenomenul actual la care suntem cu totii martori nu mai e unul de evolutie, ci de involutie la o societate primitiva, in care, daca lucrurile continua tot asa, in 20 de ani oamenii vor striga doar sunete articulate unul catre celalalt, iar scoli nu vor mai exista demult!

  4. Dan Savu Says:

    Ceea ce este interesant este ca in aparenta f multi romanii par a fi avut engleza ca limba materna.Acestia fac eforrturi mari sa vorbeasca limba romana dar vai, uneori le mai scapa o constructie ciudata cum ar fi „a face sens”.

    Se stie ca traditional romanii nu sint vorbitori de limba engleza si nici romana o limba germanica pt ca aceste constructii sa vina in mod natural.

    Dnul Plesu avind o virsta un pic defazata de practica lb engleze vrea probabil sa-si arate modernitatea.

    Sigur fenomenul traducerii brute exista in mod genuin la persoane care au trait si au fost implicati activ in alta limba timp de 20-30 de ani.

    In orice alt caz este doar sclifosire.

  5. horia Says:

    draga Dan Savu, as zice chiar ca nu e nevoie ca oamenii sa traiasca in strainatate pentru 20-30 de ani. E de ajuns sa auda la televizor o sintagma noua (care intamplator e o stalcire, si pentru care ar exista un inlocuitor traditional foarte bun, ca in cazul „are sens / face sens”) ca sa o si preia, subliminal. Nu ma pricep, dar ce constat eu e un fel de mimetism al greselilor. Cu cat e mai gresita o sintagma (din punctul de vedere al unei limbi traditionale si „asezate”) cu atat pare sa aiba mai mult succes, uneori. De ce? n-am idee. Da oamenilor senzatia ca zic ceva mai vesel, mai nou, mai interesant, ca par mai destepti pentru ca folosesc o combinatie noua de cuvinte… cine stie!🙂
    In plus, sunt cazuri de situatii noi, pentru care termenii vechi nu erau foarte raspanditi, si pentru care se preiau automat orice sintagme noi, pentru ca ele PAR celor care le utilizeaza singurele capabile sa descrie noua situatie. Cazul lui „aplic pentru o bursa” din anii 90, cand aparusera prusc bursele in strainatate, si care s-a extins apoi, odata cu sosirea firmelor straine, la candidatura pentru un post. (vezi https://blogvocabular.wordpress.com/2013/08/14/calcuri-gresite-in-limba-romana-a-esua-patetic-a-aplica-a-se-focusa/ sau aici http://www.literparc.ro/limita-acceptabilitatii-a-aplica-pentru-un-job/ ).

  6. horia Says:

    si inca o vorba:
    ratacindu-ma in internet si nimerind in blogul „diacritica” am citit o fraza memorabila, care cumuleaza intr-o comparatie potrivita toate judecatile de mai sus:

    „cum altfel mi-aș putea reprezenta conducătorii, pardon, concetățenii ăștia, (…) dacă nu ca pe niște păsări cărora le place tot ceea ce este sclipicios, strălucitor, care are imagine, dar este lipsit de substanță?”

    (de gasit aici: https://diacritica.wordpress.com/2014/05/27/culmea-adresarii/
    autor: Grominu)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: