Hello world!

30 Septembrie, 2008

Propun o discutie despre cum traducem termenii blogosferei in limba romana.

Cateva exemple:

  • cum traduci post? dar to post? e bine sa ramana asa, preluat identic in romaneste? post, postare, a posta?
  • ce e un tag? e o eticheta. Trebuie sa ramana tag si in romaneste, sau e mai bine sa-l schimbam?
  • ce e un topic? bineinteles ca inseamna subiect de discutie. Eu zic ca trebuie tradus. Voi ce ziceti?
  • ar fi de revazut multe alte expresii pur tehnice, si de reevaluat in ce masura merita sa ramana englezisme sau sa fie traduse. Uneori (ca in cazul lui „aplic la o bursa” in loc de „concurez pentru o bursa” sau „am facut o cerere pentru o bursa”) exista suficienti termeni romanesti clasici, absolut utilizabili, care in plus sunt eleganti si supli, adica au forme de flexiune, de conjugare, etc, si nu trebuie scrisi in genul „topic-ul” sau „subject-ul”.

13 Responses to “Hello world!”

  1. domnica Says:

    Hei, bravo

    uite pe cineva care face lucrurile nemteste… ba nu, europeneste🙂

    si eu cred ca topic trebuie tradus

    a posta e practic intrat in uz cu sensul de a publica pe un site de net

    tag… please explain🙂

    o sa mai trec pe aici cind se mai incinge dezbaterea

    d.

  2. andreea Says:

    parerea mea este ca unele cuvinte precum TAG, TAB,etc nu ar trebui sa fie traduse deloc in romana. daca spui eticheta la TAG nu e exact acelasi lucru- seamana dar nu rasare. sunt cuvinte noi pentru concepte, functii inventate in State deci au un nume specific in engleza. de ce sa ne complicam, sa le gasim echivalentul (sau ma rog semi-echivalentul) in romaneste. si de multe ori traducerea e caraghioasa, are un efect caraghios. oricum ideea ta de blog e interesanta.

  3. horia Says:

    Andreea, mersi pentru parere! de acord cu tine ca nu are rost sa complicam lucrurile in mod inutil.
    Pe de alta parte, daca compari situatia din limba romana cu cea din germana, franceza, italiana, vei vedea ca totusi in fiecare limba s-au introdus variante locale ale termenilor englezesti. Termenii astia nu s-au inventat „in state” cum spui tu, ci mai degraba in lumea programarii, care uneori e si in state, dar e oricum o lume in care predomina limba engleza. De-acolo si termenii englezesti. Insa e un lucru obisnuit ca orice termen nou sa se traduca – vezi cam cate neologisme au alte limbi si cate are limba romana. Nu cred ca trebuie sa o protejam excesiv, dar observ simplu (si dintr-o pozitie cosmopolita, si nu nationalista!) ca nu se fac eforturile minime, ca in alte limbi, de a gasi echivalente. Si uneori asta duce la ciudatenii mari, ca atunci cand se traduce interfata de administrare de la worldcomm. Nu stiu cum e situatia de la blogspot (tu parca ai acolo un blog – il folosesti cu interfata romaneasca sau englezeasca?)

  4. andreea Says:

    hai totusi sa o spunem direct: majoritatea cuvintelor astea nu sunt doar in engleza dar chiar au aparut in STATE- chiar daca multi nu vor sa recunoasca influenta americana, in America se dau cei mai multi bani pentru research de orice fel(inclusiv pt IT), sunt cele mai bune facultati pentru IT si America este si homebaseul pt companii ca Windows, Yahoo, Google care clar au avut un cuvant de spus in limbajul IT.Acum nu vreau sa generalizez dar cel putin conceptele de care vorbeam eu, TAG si TAB au fost create in State (bun asta nu inseamna ca nu e foarte posibil sa fie creata in State de indieni :):). conceptul de TAB a fost inventat de Amazon (State) iar cel de TAG a fost creat si promovat de o firma Delicious (State) din cate stiu eu.
    eu folosesc interfata englezeasca la blogspot iar colega mea de blog pe cea romaneasca: e destul de amuzanta cea romaneasca trebuie sa recunosc:) asta pe engleza mi se pare mult mai simpla

  5. LeneBarbie Says:

    eu cred ca majoritatea acestor termeni ar trebui sa ramana asa cum sunt ei, in limba originala, tocmai pt. ca limbajul informatic a fost gandit ca universal, in ideea ca tag sau topic inseamna acelasi lucru si pt. mine ca roman, si pt. un chinez sau pt. un portorican.
    eu nu as traduce termenii acestia decat ca amuzament (ex. imi place sa spun „guglea” in loc de Google, ca sa’l romanizez)…

  6. horia Says:

    bine, dar pentru a comunica cu un chinez sau portorican nu e mai simplu sa folosesti limba engleza? sau iti imaginezi ca ai putea folosi limba romana, cu insertii englezesti, si ca portoricanul te-ar putea intelege daca i-ai zice „hai sa schimbam topicul si sa punem un tag!” in loc sa-i spui „let’s change the topic and put a tag!” ?

  7. LeneBarbie Says:

    asta si spuneam, engleza e lingua franca a zilelor noastre. si cand am spus limba originala, m’am referit la engleza.


  8. bine, dar asta-i clar🙂 Insa problema care se pune nu e daca sa spunem in engleza „topic” ci daca sa spunem in romaneste „topic” in loc de „subiect”.

  9. Essentials Says:

    Salutări,

    Blog-ul tău aproape că se vrea a fi un studiu, un proiect de cercetare. Eh, oricum, e interesant şi mă bucur că am dat peste blog-ul tău.
    În legătură cu traducerea anumitor termeni… Eu cred că trebuie un echilibru. Există termeni care, cred eu, se pot traduce în limba română fără a creea situaţii hilare, însă există şi termeni care ar trebui să rămână cum sunt ei în limba sursă (engleză) şi, care, sunt, cred eu (cu toate că nu le am cu informatica) consacrate sau pe cale de a fi consacrate.
    Pentru fiecare termen trebuie văzută o definiţie a sa din punct de vedere informatic şi apoi cercetat dacă limba română oferă un cadru prielnic adoptării sau poate adaptării acelui termen.
    Astfel, cum am mai spus, trebuie creat un echilibru în care termenii să fie studiaţi şi „dealt with”: dacă limba română îi permite, să intre în „casa noastră” tradus, însă dacă nu, atunci să rămână el aşa cum e – fără forţări.

  10. horia Says:

    de acord cu tine, Essentials! însă cu o diferenţă: problema pe care o vad eu, e ca in limba romana nu se conştientizează prea des aceste probleme. Termenii sunt preluaţi cum se nimereşte, si numai rareori sunt „gândiţi” – aşa cum bine propui tu. E, in esenţă, probabil o problema de cultura a limbii, si de mentalitate românească: romanul nostru e mult mai preocupat de giumbuşlucuri verbale, decât de corectitudinea cu care foloseşte un termen sau altul. Asta n-ar fi nimic rău, daca e sa o judecam punctual, însă per ansamblu, generează situaţii absolut hilare, si care fac ca limba romana sa para o aiureala vesela si inconştientă.

  11. Essentials Says:

    Bine, Horia, dacă discutăm la un nivel de „stradă”, atunci orice e posibil pentru că nimeni nu te opreşte să spui sau să foloseşti ce vrei, cum vrei. Eu, însă, mă refer la acei români care „dau tonul”, care sunt implicaţi în procesul de „prelucrare” a cuvintelor care „sună bine” şi care, după modul în care aceştia lucrează cu limba, stabilesc direcţiile acesteia.
    Dacă eu aş întreba pe cineva „cum ai traduce acest cuvânt?”, eu aş face-o cu gândul că acea persoană are ceva habar despre ce înseamnă aceasta. Dacă o să îl întreb pe vecinul meu cum traduce, de exemplu, cuvântul „table” apoi sigur o să iasă o comedie (cu accentul pe primul „e” – haha), că foarte uşor o să
    îmi spună „tablă”.
    Sper că sunt coerent şi înţelegi ce vreau să spun. Dacă nu am înţeles cumva exact ce ai vrut tu să spui, let me know😀.

  12. horia Says:

    da, sigur, Essentials. Eu ma refeream la „limba” si la vorbitorii ei in general. nu poti modifica o limba doar de sus (de ex. prin Academia Romana si cei pusi sa „vegheze” asupra corectitudinii limbii). Limba este efectul mentalitatilor in intregul lor. Unele cuvinte au fost impuse, dar majoritatea apar in mod spontan, natural.
    Problema e ca aceasta spontaneitate sa fie dublata de o minima cultura a celor care o genereaza. Ia exemplul limbajului de calculator si al soft-ului: daca in anii 70-80 limba romana a primit termeni noi ceva mai ingrijiti (preluati adesea din franceza, ceea ce e fonetic mai usor!, si nu din engleza) pentru ca ei erau stabiliti de academie sau de specialisti. Mai tarziu, in anii 90, cand a aparut internetul, lucrurile s-au intamplat spontan. Nu puteai impune un termen oarecare, pentru simplul fapt ca toti au inceput sa foloseasca internetul aproape simultan. nu a existat un „dripple-down effect” de la specialisti catre „vulg”.
    De aceea eu si vorbeam in comentariul meu de mai sus, anterior, de „lume” si „limba” in general.
    Si acum ramane problema „lumii”: daca oamenii care vorbesc o limba sunt atenti cu ea, daca nu importa cuvinte fara sa se gandeasca, limba are sanse sa ramana „ingrijita”. Daca nu, ea o ia cumva razna, sau oricum devine foarte „naturala” (asta implica pe de-o parte o anumita poezie si un farmec, dar si multa lipsa de logica si coerenta) si foarte putin „cizelata” si „rationala”.
    nu stiu daca e un lucru de deplans sau de apreciat, dar el cam asa pare sa stea.

  13. Essentials Says:

    Înţeleg mai pe îndelete acum.
    Fenomenul care se manifestă în zilele noastre nu prea poate fi stăvilit, într-adevăr. Nici Academia şi nici regulile nu le pot controla pentru motivul că nu există un precedent (oare?). Într-o asemenea situaţie cred că limba îşi va face „de cap”, termenii întâlnind diferite forme în limba ţintă, româna.
    Menţionezi împrumuturile din franceză. Mă gândesc acum: putem oare trage o paralelă între ce se întâmpla atunci şi ce se întâmălă acum, având în vedere că şi atunci a existat un fenomen (hilar) pe care l-aş numi „fenomenul furculision” (cu toate că poate nu sunt primul care foloseşte o asemenea definiţie)?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: