Citesc astazi in scrisoarea saptamanala a României Curate urmatoarea fraza:

” Astăzi îi ducem Avocatului Poporului lista cu semnături. semnează și tu scrisoarea prin care îi cerem să sesizeze Curtea Constituțională pe Legea Educației.”

Exprimarea de mai sus e o traducere mot-a-mot a variantei engleze: “…we ask him to adress the court on the law of education”. Desigur că, ca și în alte cazuri, acest “on” e specific limbii engleze și nu se potrivește cu limba română absolut deloc. In limba română nu poți spune că faci o sesizare pe ceva. Ci o faci despre, referitor la ceva. Ce înțelege un român normal dintr-asa o frază ca cea de mai sus, e că avocatul poporului pare să se așeze pe legea educației și să facă, stând asa călare pe lege, o sesizare la curtea constituțională.

In mod normal, fraza de mai sus ar fi trebuit sa fie:

“…  îi cerem să sesizeze Curtea Constitutionala (CC) referitor la  Legea Educatiei”

sau

“…  îi cerem să sesizeze CC în legătură cu  Legea Educatiei”

sau

” ii cerem sa facă o sesizare la CC referitor la problemele din Legea Educatiei”

in general, fraza e construita foarte englezește, și ar putea fi scrisă cu totul altfel, mai firesc, de ex. așa:

“… ii cerem să aducă problema Legii Educației în atenția CC”

 

 2. a sesiza + dativ:

SESIZÁ vb. 1. v. observa. 2. v. constata. 3. v. înțelege. 4. v. intui. 5. a intui, a înțelege, (livr.) a priza, (fig.) a dibui, a mirosi, a prinde, (înv. fig.) a pricepe. (I-a ~ intențiile.) 6. a arăta, a dezvălui, a releva, a revela. (A ~ conducerii dificultățile întâmpinate.) 
(Dictionarul de sinonime, 2002)

conform definitiei nr. 6 din dictionarul de sinonime, utilizarea corecta a verbului a sesiza, in contextul discutat mai sus, ar fi asa:

“…îi cerem să sesizeze Curții Constituționale problemele din Legea Educatiei”

de observat deci ca avem o constructie foarte simpla, insa care foloseste dativul:

a sesiza cuiva ceva

si nu constructia complet gresita folosita de Romania Curata in textul ei:

a sesiza pe cineva pe ceva

Chiar și generosul și seninul profesor Mircea Vasilescu, redactor șef al Dilemei Vechi și cadru al Universității București, a ajuns să se înfurie pe felul în care se vorbește astăzi limba română. In articolul săptămânal al dânsului de la Adevărul, cu ocazia zilei naționale de întâi decembrie 2013, critică acid, dar cu obișnuitul lui umor, uzul anglicismelor inutile și mai ales vulgaritatea limbii “oficiale” și a discursului public din mass-media:
Profesorul Vintilă Mihăilescu scria, de asemenea, că e tot mai des solicitat de jurnalişti să explice şi să comenteze “cum e românu’”. S-ar părea că există un interes tot mai mare al publicului pentru a lămuri anumite chestiuni privind identitatea naţională şi valorile româneşti. (…) Sunt nedumerit însă că toate aceste dileme identitare sunt orientate mai degrabă către valorile simbolice decât spre acele gesturi simple care ţin de puterea fiecăruia, nu de cine ştie ce valori majore, bune de scos de la naftalină de Ziua Naţională. Să luăm, de exemplu, limba română.(…)
(…) cuvintele englezeşti (…) : uneori inevitabile (căci încă n-avem termeni potriviţi în limba română), alteori folosite din snobism, alteori din incultură lingvistică şi comoditate, au devenit o prezenţă greu de combătut în vorbirea noastră cea de toate zilele. Observ în jurul meu, la oameni altminteri educaţi, că e chiar la modă să strecori, în vorbire, câte un “what the fuck” ca să te dai interesant. Read the rest of this entry »

am găsit la dexonline.ro o excelentă listă cu preluări/utilizări greșite de anglicisme în limba română. Ele sunt definite acolo astfel:

Calcurile lingvistice sunt un fenomen normal prin care limba evoluează. Totuși, adesea ele nu sunt necesare, în sensul că nu apar pentru a defini un termen inexistent în limbă, ci apar pur și simplu din lenea de a folosi cuvântul potrivit în procesul de traducere. (dexonline.ro)

Dexonline dă în continuare o excelentă listă cu astfel de calcuri lingvistice frecvente, la: http://m.dexonline.ro/articol/Calcuri_greșite

amintesc (citez) trei dintre ele, cu comentariile mele:

Read the rest of this entry »

Daca tot scriem articole culturale, ar fi bine sa le scriem (macar) intr-o limba romana corecta. Claritatea limbii e de preferat frazelor bombastice, dar cu continut redus de idei (sau de-a dreptul cu greseli de sens sau de idee). Exactitatea limbajului demonstreaza priceperea autorului. Invers – un limbaj inexact ne face sa ne intrebam daca autorul stie despre ce vorbeste. Caci daca nu stie nici macar cum trebuiesc numite acele idei pe incearca sa le transmita, ne vine greu sa credem, ca cititori, ca autorul are discernamant sau ca e bine documentat.

Aceste meditatii mi-au fost pricinuite de urmatoarea nota (vezi  mai jos) gasita la “Bucurestii Vechi si Noi”. Ea pare extrasa direct din lumea lui Caragiale si a lui Turturel Bostandaki – cel putin din punct de vedere lingvistic. Read the rest of this entry »

citesc intr-un mesaj de la un grup de discutii urmatoarele:
“…dezbaterea publică abia acum poate începe, şi – ce e la fel de important – atelierul nostru va face încă şi mai mult sens!”

Expresia românească încetăţenită de multa vreme este: a avea sens.
(Are sens sa vin si eu cu tine? Are sens sa dau banii pe incă o pereche de pantofi?) Read the rest of this entry »

“a se simţi confortabil”

4 noiembrie, 2010

Adaug astăzi un text care conţine o greseală frecventă în limba mass-media din ultimii ani:

“În prima scenă din film, Paul este prezentat în spatele Ralucăi (Maria Popistaşu), al cărei nud umple ecranul. Cei doi vorbesc, după o partidă de sex, simţindu-se confortabil unul cu celălalt*. Raluca este dentista fiicei lui Paul.”

(din: mediafax, Variety: “Marţi, după Crăciun”, de Radu Muntean, oferă dialoguri de un naturalism excepţional – VIDEO)
*expresia subliniată e greşită!

Cum se foloseşte corect “confortabil” în limba română:
“scaun confortabil” – un scaun care oferă confort (vezi şi definitia din DEXonline)

Greşeală curentă, provenită dintr-o preluare greşită (mimetică) din engleză:
“a se simti confortabil” – aceasta expresie ar insemna, daca ar fi sa o intelegem conform limbii corecte, “cineva care se simte capabil sa ofere confort altcuiva”, deci cineva care este ca un… scaun confortabil.

E de neinteles de ce sintagma “a se simti bine” nu ii pare românului cu limba de lemn suficient de clara si raspicata. El pare sa simta nevoia sa “nuanteze” si sa spuna ca nu e vorba doar despre “a se simti bine” asaaa… in general, ci e vorba chipurile despre “confort” care, dupa parerea lui, inseamna altceva. Pseudo-nuantarile de acest tip le puteti intalni in special in mass-media si in limbajul reclamelor (pisicuta trebuie “sa se simta confortabil”, cutare politician se duce doar in cluburile in care “se simte confortabil”, etc.)

Originea greselii:
a se simti confortabil” provine, gresit, din englezescul “to feel confortable (with something)“, care insa se traduce in romaneste prin “a se simti bine”, “a fi de acord, a agrea un anumit lucru”, sau, eventual, prin “a avea confortul necesar”, dar in nici un caz cu “a se simti confortabil”. Expresia “a se simti confortabil” nu a existat, cel putin pana nu demult, in limba romana, si nu e nici acum acceptata de dictionare.

iata si textul originar, din revista Variety, care a stat la baza versiunii romanesti din Mediafax:

“Paul (Branescu) is first seen lying naked behind Raluca (Maria Popistasu), whose nude recumbent figure fills the frame. They’re engaged in post-coital pillow talk, conveying their comfort with each other along with a demonstrative playfulness. By the end of the conversation, however, we clearly understand Raluca is Paul’s mistress.” (link)
Ce e cel mai amuzant e ca textul originar e de fapt mult mai nuantat decat versiunea romaneasca. El nu spune ca “cei doi se simt bine impreuna”, ci mai degraba ca “impart placerea de a fi impreuna”. Textul englezesc e nuantat, cel romanesc nu numai ca e simplificat, dar foloseste in plus si sintagme gresite, derivate gresit din textul originar.

“Ea pune o presiune enorma pe resursele lumii” – un citat de la hotnews.ro.

Fraza de mai sus e o traducere incredibil de caraghioasa (si mot-à-mot) a frazei englezesti de tipul “It puts a huge pressure on the world ressources”. E caraghioasa si pentru ca permite, si ea, acel exces de “pe” (care e atat de urat, la moda si primitiv!) in locul lui “asupra” care ar fi corect in acest caz.

expresia engleza e desigur corecta, vezi:

put pressure on somebody/something to influence someone or something strongly, usually intentionally He’s putting pressure on me to change my mind. New companies are putting pressure on established firms to lower their prices. (Cambridge Dictionary of American Idioms )

insa traducerea ei in romaneste ar trebui sa fie desigur ceva de genul:

“ea exercita o presiune enorma asupra resurselor lumii”.

Corect este, deci:
Puts pressure = exercita /creeaza presiune,
Si nicidecum “pune presiune”!

Presiunea, in romaneste, poate fi “facuta” (faci presiuni intr-o anume chestiune politica), “exercitata” (similar) sau “creata”. Mai general, ea poate fi desigur si “crescuta” sau ” scazuta”. Ca imagine ajutatoare, ne putem imagina ca presiunea e la origine un fenomen fizic care are de-a face (in principal, chiar daca nu numai) cu gaze inchise intr-un recipient – deci ea nu se “pune”, caci in romaneste, “a pune” presupune o asezare “pe” si nu o activitate “in” ceva. Sigur ca exista si presiuni pe suprafete, totusi :). Presupun insa ca originea sintagmei corecte, in romaneste, e una franceza, si ea respecta, atunci, urmatoarele forme de mai jos (vezi citatul din Larousse).

Sigur ca criticii acestei idei ar putea spune “bine, dar ce importanta are ca preluam si traducem mot-a-mot o sintagma frantuzeasca, sau una englezeasca? nu e totuna? Da, e tot una, dar daca limba romana are deja niste expresii incetatenite, vechi de cam un secol, de ce sa le schimbam acum cu unele noi? Nu riscam, ca si in alte cazuri, sa avem o permanenta “limba ad-hoc” in locul uneia cu o (minima!) traditie?

pressure (trad. din engl. in fr.) – din dictionarul Larousse, englez-francez

1. meteorology & physics = pression f
[of blood] = tension f
 high/low pressure area [on weather chart] = zone f de hautes/basses pressions

  oil pressure = pression d’huile
2. [squeezing]  = pression f
3. (figurative) [force, influence]
 to bring pressure to bear (formal) or to put pressure on somebody = faire pression or exercer une pression sur quelqu’un
 she did it under pressure  = elle l’a fait contrainte et forcée
 she came under pressure from her parents  = elle est venue parce que ses parents l’y ont obligée
4. (figurative) [strain, stress - of circumstances, events]  = pression f
[ - of doubts, worries]  = poids m
 the pressures of city life  = le stress de la vie en ville
 I can’t stand any more of this pressure = je ne peux plus supporter cette tension
 to work under pressure  = travailler sous pression
 we’re under pressure to finish on time  = on nous presse de respecter les délais
 the pressure of work is too much for me  = la charge de travail est trop lourde pour moi
 there’s a lot of pressure on her to succeed  = on fait beaucoup pression sur elle pour qu’elle réussisse
 the pressure’s on!  = il va falloir mettre les bouchées doubles!
 she’s under a lot of pressure just now = elle est vraiment sous pression en ce moment

 

 

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: